Expediții științifice
EXPEDIȚIE EducaȚIONALĂ DE INVESTIGARE A CALITĂȚII MEDIULUI ÎN CODRII MOLDOVEI
La 25 mai 2024 a fost organizată o expediție educațională de investigare a calității mediului în zona Codrii. Cercetările de bază au fost realizate în Rezervația Naturală CODRII și s-au axat pe observații asupra florei (plante ierboase, arbori etc.), faunei (insecte, păsări, mamifere etc.), precum și analiza calității apelor din zonă. În expediție au participat 62 de elevi ai LT „Nicolae Iorga” din Chișinău. Au fost realizate observații care au permis formularea unor concluzii despre starea mediului, impactul factorului antropic și măsurile necesare pentru îmbunătățirea calității mediului.
Ziua Nistrului
La 26 mai 2024, de Ziua Nistrului, a fost realizată o expediție ecologică cu scopul analizei calității apei râului Nistru. La realizarea cercetărilor au participat elevi ai claselor a VII-a și a VIII-a din Slobozia-Dușca, Criuleni. Profesorii-coordonatori ai echipei de elevi: Tatiana Stahi și Angela Braniște. Au fost prelevate și analizate probe de apă din amonte și aval, precum și din fântâni din localitate. Elevii au făcut comparație între datele experimentale obținute la analiza diferitor probe și s-au autosesizat despre calitatea apelor din sursele de alimentare a populaței. Paralel, au fost realizate activități de salubrizare a terenurilor adiacente zonelor de agrement de pe malul râului Nistru.
EXPEDIȚIA ECOLOGICĂ PE RÂUL RĂUT
La data de 16 septembrie 2023 Asociația Obștească „Inovație în Educație de Performanță” a organizaț o expediție ecologică pe râul Răut cu scopul evaluării nivelului de poluare. Expediția a începul la izvorul râului, în satul Rediul Mare, raionul Dondușeni și a continuat de-a lungul râului până la revărsarea în fluviul Nistru, s. Ustia, r. Dubăsari. La expediție au participat cercetători, studenți ai facultății Biologie și Chimie a UPSC.
Cu regret, s-a constatat, că izvorul râului Răut nu mai alimentează Răutul cu apă, din motive mai mult antropice decât naturale. În anul 2007 izvorul a fost renovat, făcându-se în prejma izvorului o fântână. Din spusele localnicilor, după amenajarea din 2007, izvorul a secat.
Dar oricum Răutul își ține cursul stabil de-a lungul anilor, datorită altor surse de alimentare cu apă care sunt lacurile de acumulare din satele Baraboi și Scăieni, r. Dondușeni și a altor izvoare.
EXPEDIȚIE ,,RÂUL NISTRU”
Nistrul izvorăște din Carpații ucraineni și se varsă în Marea Neagră.
Din cei 1362 km din lungimea totală, pe o porțiune scurtă – 142,5 km marchează granița dintre Ucraina și Republica Moldova, după care intră în Republica Moldova. Lungimea totală a râului pe teritoriul Republicii Moldova este de 636 km (Naslavcea–Palanca). Suprafaţa bazinului e de 72 100 km2, dintre care pe teritoriul Republicii Moldova– 19 070 km2.
Se varsă în Marea Neagră prin Limanul Nistrului, pe teritoriul ucrainean. Nistrul este folosit pentru pescuit, transport de mărfuri și producerea de energie electrică.
Caracteristici generale:
Lungime: 1362 km
Navigabil: 500 km
Înălțimea la izvor: 870m
Debitul mediu multianual: 310 m³/s
Suprafața bazinului hidrografic: 68.627 – 72.100 km²
Afluenți principali
Dreapta: Bistrița, Strîi, Svicia, Sivka, Limnîția, Lukva, Răut, Ichel, Bîc, Botna, Ciorna.
Stânga: Strighivor, Vereșciția, Hnîla Lîpa, Zolota Lîpa, Strîpa, Siret, Nicilava, Dzvina, Zbruci, Jvancik, Smotrîci, Ușîția, Liadva, Iagorlâc, Cuciurgan
Au fost prelevate probe de apă și bentos în aval şi amonte de anumite localităţi, în locurile de deversare a afluenţilor mici ai râului, în preajma surselor de poluare înregistrate în bazinul râului Nistru, au fost efectuate măsurători în teren, descrierea pesagistică în aria râului.
Expediție științifică pe râul Bâc, 25 iunie 2023
Râul Bâc este un afluent de dreapta a fluviului Nistru. Are o lungime de 155 km. Izvorăște în Masivul Codru (Podișul Moldovei Centrale), de pe teritoriul Rezervației Naturale „Plaiul Fagului”. În bazinul hidrografic al râului, pe segmentul superior, se află și Rezervația Naturală „Codru”. Este al treilea după mărime dintre râurile interioare ale Republicii Moldova (după Răut și Cogâlnic). Traversează trei raioane: Călărași, Strășeni și Anenii Noi, dar și municipiul Chișinău, fiind calificat cel mai degradat râu al Republicii Moldova, mai ales în aria orașului Chișinău cu o populație de aproximativ 800000 de locuitori. Cursul superior al râului trece prin zona cu povârnişuri a Codrilor, iar după Străşeni şi până la gura de vărsare curge, în general, prin zona de câmpie. Datorită poluării, se vede, că de la Chișinău și până la gura de vărsare în fluviul Nistru râul Bâc este mort. Printre problemele majore ale râului pot fi enumerate:
- Starea biocenozelor acvatice ale râului, mai ales în aval de Chișinău;
- Acumularea compușilor chimici din activitatea umană (agricultură, găspodăria casnică, întreprinderi industriale etc.);
- Crearea unei serii de lacuri artificiale (piscicultură și irigație);
- Proces de eroziune pe segmentul inițial al râului etc.
La 25 iunie 2023 Asociația Obștească Inovație în Educație de Performanță a organizației o expediției ecologice pe râul Bâc cu scopul evaluării nivelului de poluare. Expediția a începul la izvorul râului, în satul Temeleuți, raionul Călărași și a continuat de-a lungul râului până la revărsarea în fluviul Nistru. La expediție au participat cercetători, studenți de la ciclul I și II ai facultății Biologie și chimie a UPSC.
Examinarea bazinului hidrografic natural Bâc din punct de vedere științific prevede ca activitățile cu impact semnificativ asupra mediului înconjurător să fie supuse unui proces de evaluare a tuturor efectelor majore asupra echilibrului ecologic.
În cadrul acestei expediții complexe din punct de vedere științific au fost analizat, evidențiat impactul antropic asupra r. Bâc, reflectând pericolul real al poluării pentru societate în ansamblu și pentru fiecare cetățean în parte.
Drept puncte de reper pentru analiza calității apelor râului Bâc au fost: izvorul r. Bâc; orașul Călărași (aval); orașul Strășeni (aval, podul spre Roșcani); Chișinău (aval, podul de la Mereni); podul Gura Bâcului-Bender).
Izvorul pornește cursul din pădurea de fagi de deasupra satului Temeleuți. Atât pădurea, cât și apa au un aspect acceptabil.
În aval de orașul Călărași apa r. Bâc este tulbure. Terenurile de culturi agricole ajung aproape de albia râului (cel mult 10 metri distanță).
În aval de orașul Strășeni apa râului Bâc devine mai limpede, este bogată în vegetație. Lunca râului este populată de diverse specii de plante caracteristice ecosistemului.
În aval de orașul Chișinău, lângă podul de la Mereni apa este întunecată, tulbure, cu un aspect nesănătos.
În regiunea podului Gura Bâcului – Bender apa râului Bâc indică la problema ecologică majoră: este tulbure, are o culoare întunecată, în aer persistă un miros puternic de canalizare. Totuși, alături sunt lanuri de legume irigate cu apă din râul Bâc!
Problemele ecologice rezultate din activități ilicite se rezumă la poluarea râului Bâc. Astfel, trebuie să luați măsuri, în primul rând prin ajustări legislative. Caracterul prescriptiv al legilor ecologice și orientarea lor spre abordarea separată a unui compartiment al mediului, are ca efect lipsa unei viziuni integre asupra problemelor ecologice și metodelor de soluționare a acestora. Aceasta este de natură să sporească dificultățile ce țin de implementare a principiului prevenirii și controlului integrat al poluării. Abordarea separată a compartimentelor de mediu în legile ecologice, și mai ales în procedurile de implementare a acestora, sunt un motiv de îngrijorare.
Introducerea mecanismelor avansate de reglementare în protecția mediului, prin stabilitatea valorilor emisiilor limită admisibile direct în actele juridice va asigura calitatea acceptabilă a mediului înconjurător.
Poluarea r. Bâc prezenta o amenințare semnificativă asupra florei, faunei și sănătatea omului. Infracțiunile ecologice antropice au atins punctul în care să atace dezlănțuit omul și spațiul sau de existență.
Râul Bâc a depășit limitele capacităților proprii de apărare, regenerare și echilibrare, toți agenții poluanți noi se răspândesc rapid în aer, apă sau în sol, generând, dezvoltând și propagănd un grav pericol pentru produse agricole, flora și fauna riverană.
În cadrul acestor evaluări ecologice s-au aplicat:
- activități de cercetare a hidroecosistemului în întregime;
- analiza chimică a apei râului Bâc, pentru a stabili urmele infracțiunilor ecologice;
- caracteristica plantelor bioindicatoare superioare prezente în zona riverană;
- algoflora și însușirile acestora în raport cu anumiți poluanți, fiind împărțite în tipuri, grup și subgrupe, scopul fiind acela de a stabili pentru fiecare modificare în părțile elementele de specificitate (inclusiv procesul de eutrofizare a apei);
- evidențierea schimbărilor cantitative depistate în cadrul hidroecosistemului;
- identificarea factorilor ce au indus înaltul grad de poluare al apei r. Bâc.
În urma examinărilor în terenul hidroecosistemului natural Bâc, sa atenționat asupra următoarelor măsurări: geolocația râului, condițiile meteo, condițiile hidrologice, culoarea apei (proprietățile organoleptice), turbiditatea, temperatura apei, concentrația de oxigen, saturarea cu oxigen, pH, conductivitate electrică. Inclusiv și descriere hidromorfologică a locației, elementele generale fizico-chimice: temperatura apei în (WT/TA în °C), concentrația de oxigen (DO în mg/l), saturarea cu oxigen (O2-Sat în %), cererea biologică de oxigen (BOD5 în mg/l), cererea chimică de oxigen, K2Cr2O7 (COD în mg/l), salinitatea, conductivitatea electrică (EC at 25 °C în µS/cm), cloruri (Cl în mg/l), sulfați ( SO4 în mg/l), capacitatea de neutralizare a acidului (pH 4.3) (ANC în mmol/l), calciu (Ca în mg/l), magneziu (Mg în mg/l), natriu (Na în mg/l) , kaliu (K în mg/l), condițiile nutrienților: total fosfor (TP în mg/l), total fosfor dizolvat, ca P (DP în mg/l), ortofosfat, ca P (PO4-P în mg/l) , nitrat-N (NO3-N în mg/l), amoniu-N (NH4-N în mg/l). Elemente biologice calitative: micro- și macronevertebrate bentice, fitobentos (algii și diatomee).
Timpul ideal pentru prelevarea probelor a variat pentru fiecare element calitativ, sa luat în considerare condițiile meteorologice și hidrologice, pentru aspectele biologice și fenologice (autecologia organismelor).
Pe tot traseul sa observat un nivel scăzut al apei, deseori însoțit de turbiditate înaltă, provocată de diverse surse de poluare. Acest fenomen a cauzat sau estimare incorectă a sedimentului, purtând un caracter relativ (întâlnind bariere de migrare), albia râului fiind parțial sau total ocupată de resturi vegetale uscate sau în stare de putrefacție. Acestea bariere încetinesc considerabil cursul apei, inducând un înalt grad de turbiditate sau eutrofizare.
Instituțiile responsabile de mediu sunt obligate să monitorizeze calitatea apei r. Bâc, vitând deversările prin sistemele publice de canalizare, în conformitate cu normele igienico-sanitare în vigoare și cu concentrațiile maxime admisibile ale substanțelor poluante în apele uzate la deversarea lor în rețeaua publică de canalizare. Apa r. Bâc este poluată în urma activității iresponsabile a furnizorilor economici.
Potrivit Hotărârii de Guvern nr.950 din 25.11.2013 apele uzate care se evacuează în emisar nu trebuie să conțină concentrații de substanțe poluante cu grad ridicat de toxicitate mai mari decât cele bune de Anexa 2 al prezentului regulament, și aceleași substanțe precum interdicția. a fost stabilită prin studii de specialitate, concentrații de materiale de suspensie peste limită admisă, care ar putea produce depuneri în albiile minore ale cursurilor de apă sau în cuvetele lacurilor, râurilor; substanțe care pot conduce la creșterea turbidității, eutrofizării, formarea spumei sau la schimbarea proprietăților organoleptice ale apei receptorilor față de starea naturală a acestora.
Rezultatele analizelor de laborator în probele prelevate din râul Bâc dovedesc scurgeri neautorizate de ape neepurate. Astfel, se constată încălcarea legislației, ce induce poluarea apei de suprafață cu deșeuri ale întreprinderilor și agenților economici. Drept dovadă servesc apoi probelor de apă prin majorarea concentrației de poluanți în aval și amonte ale râului. Se calculează prejudiciul cauzat mediului înconjurător în rezultatul încălcării legislației în corespundere cu ” Metodica de evaluare a prejudiciului cauzat mediului în rezultatul încălcării legislației apelor ” ( Monitorul Oficial din 03.10.03 ) pentru fiecare poluant.
Prin urmare, conform datelor obținute se constată încălcări ale concentrației admisibile la mai mulți parametri pentru maxim apele de suprafață indicate în Anexa nr.2 a Regulamentului privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și sau în emisarii de apă. pentru localități urbane și rurale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.950 din 25 noiembrie 2013.
În urma acestor constatări s-au încălcări de stabilitate la următoarele prevederi legislative ecologice:
Legea nr.1515/16.06.1993 privind protecția mediului înconjurător,
Legea apelor nr.272 din 23.12.2011, Hotărârea Guvernului RM nr.548 din 13.06.2018,
Legea nr.1422 din 17.12.1997 privind protectia aerului atmosferic,
Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și /sau în emisaruri de apă pentru localități urbane și rurale, aprobat prin HG Nr.950 din 25.11.2013 și Hotărârea Nr.01-22/07 din 10.05 .2018 cu privire la sistarea/interzicerea acțiunilor persoanelor fizice/juridice, care contravin prevederilor legislației ecologice în vigoare , etc.
Starea râului Bâc este deplorabilă, la limita catastrofală ecologică. Pe maluri în zona riverană sunt stocate deșeuri din construcții și deșeuri menajere, afectând apa râului, solul, aerul, fauna și vegetația . Deșeurile menajere din zona rurală și urbană nu sunt raționale gestionate și sunt aruncate direct în râu, terenurile sunt prelucrate până-n maluri, administrând pesticide, au fost distruse majoritatea fâșiilor forestiere de protecție sau de sunt prezente sunt prost gestionate, necurățate, fără o administrare. responsabilă și adecvată, care opresc apa și nu respectă debitul ecologic. Acțiunile iresponsabile în administrarea acestei surse de apă, în consecință, a transformat apa râului Bâc cu un înalt grad de poluare, ceea ce înseamnă râul suferă o insuficiență de apă și apa devine neutilizabilă.
Stocarea deșeurilor din construcții și resturilor vegetale în albia râului și în zona riverană a dus și a poluării solului. Riscul de poluare a solului admite faptul că activitățile antropogene pot genera anumite forme de modificare a ecosistemelor prin stocarea deșeurilor (din construcție, menajere, etc). Acest risc afectează: flora și fauna, sănătatea și bunăstarea economică a oamenilor, bunăstarea socială, aer și sol, energie și clima. Aceasta se degradează a mediului asociat unui factor de risc la dezastru, cât și o cauză pentru creșterea vulnerabilităților comunităților de plante, animale și microorganisme.
Creșterea numerică a unor specii de plante indică un risc drastic de poluare în ultimii ani a r. Bâc, fapt cauzat de deversarea apelor neepurate sau insuficient epurate, stocarea deșeurilor și poluarea aerului. Prin urmare, speciile de plante cu creștere invazivă servesc un indiciu de poluare ( bioindicatori ) la anumiți componente chimici ce depășesc limitate admisibile. Poluanții au un impact considerabil asupra sursei naturale de apă și extins semnificativ riscul de poluare în regiune.
Poluarea solului este rezultatul contaminării cu diverși factori dăunători, precum substanțe chimice sau radioactive, elemente toxice sau alte materii care cauzează probleme atât în ceea ce privește calitatea apei, creșterea normală a plantelor, cât și sănătatea oamenilor și a animalelor.
Rezultate
Calitatea apelor de suprafață în Republica Moldova este variabilă. Conform indicelui de poluare a apelor (IPA), râurile principale Nistru și Prut au un grad de poluare moderată, iar râurile mai mici ca Răuț și Bâc un grad înalt de poluate, pe o scară de la I (poluare minimă) la VI (poluare). maximă).
Calitatea apei r. Bâc are un rol deosebit de important, odată ce aceasta are o sursă de apă dulce și de irigare. Apă râului nu corespund standardelor de calitate din cauza conținutului excesiv de substanțe chimice (fluor, fier, hidrogen sulfurat, cloruri, sulfați) și a mineralizării înalte. Gestionarea proastă a dus la deteriorarea continuă a calității apei și debitul scăzut.
În procesul de evaluare râului Bâc a fost folosit materialul normativ cu privire la infracțiunile asupra mediului din Republica Moldova. De asemenea, investigarea acestui fenomen a fost posibilă prin aplicarea mai multor metode de cercetare științifică specifice.
Evaluarea complex a râului Bâc prin prizma abordărilor științifice moderne și actelor normative de protecție a mediului este o parte integrală din obiectivul general al expediției științifice organizate cu scopul asigurării problemelor de mediu, asigurând prosperitatea generației viitoare. Au fost cercetate atât cauzele poluării, cât și condițiile, ca sau împrejurări care facilitează conducta irațională, nefiind suficientă o analiză doar a activităților antropice specifice de poluare, ci o analiză a acțiunilor negative în ansamblu ce au întregul ecosistem.
Resursele naturale și dezvoltarea economică sunt indisolubile, bazele unui rol esențial în întreținerea vieții, și dezvoltarea este ceea ce facem cu toții pentru a avea nivelul de trai în acest mediu. Între cauzele principale o zonă și atitudinea furnizorilor economici față de mediu, atitudinea potrivită căreia trebuia urmărit „profitul, protecția naturii fiind imediat lăsată pentru mai târziu”. Legătura dintre dezvoltarea economică și fenomenul poluării mediului a fost perceput și, mai ales luată în calcul destul de greu și tardiv, deoarece reprezintă o față nevăzută a lucrurilor ce intra mai puțin în sfera preocupărilor curente ale organelor judiciare. Aceasta a agravat situația, generând și accentuând antagonismul dintre om și mediul natural ce a dus la schimbarea climaterice destul de esențiale la nivel național.
Managementul ecologic în Republica Moldova este încă ineficient, din care cauză nu face față noilor provocări, cerințe de alocare a resurselor, eficiență a serviciilor și de protecție a ecosistemelor naturale. În promova politicii statului în acest domeniu lipsește sau gestionează economică rațională și o conexiune legală unică între toate instituțiile responsabile.
Valorile emisiilor limită ale poluanților sunt stabilitate prin calcule complicate, în baza concentrațiilor maxime admisibile (CMA) ale acestora în aer, apă, care datează din perioada sovietică. Instituțiile abilitate nu au capacitatea necesară pentru a verifica cei peste o mie de poluare pentru care există standarde de calitate a mediului (CMA), iar echipamentul din dotare deseori nu este suficient de sensibil pentru a detecta substanțele respective în apropierea pragurilor foarte joase impuse de CMA. . Metoda combinată – în care caz la stabilitatea condițiilor autorizației de mediu sunt urmărite atât valorile limitate ale emisiilor cât și standardele de calitate a mediului – aplicată în UE, nu a fost introdusă.
În dependență de nivel, structura și dinamica infracțiunilor ecologice trebuie planificată tactica, forma și organizarea generală a antiacțiunilor de combatere a acestor infracțiuni care includ un pericol înalt pentru societate și prevenirea lor în condițiile judiciare dobândește sau semnificație specială.
Problemele ecologice trebuie să fie considerate părți componente a politicilor de dezvoltare durabilă a țârii, care nu pot fi abordate separat de procesul de reformare a societăților, problemele economice, sociale și politice. Respectiv, urmează să fie furnizate unui cadru legislativ adecvat, să beneficieze de asistență financiară necesară din partea statului și a autorităților economice. În prezent degradarea mediului înconjurător este o problemă de multe ori ocolită sau ignorată. Chiar dacă nu ne place să recunoaștem, cu toții dăm „o mână de ajutor” degradării mediului înconjurător.
Guvernul trebuie să recunoască protecția mediului ca fiind o prioritate națională cu caracter transfrontalier. În acest scop, trebuie să consolideze capacitatea autorităților judiciare, de mediu și a organelor subordonate lor, la nivel național, regional și local, astfel încât să-și poată îndeplini îndeplinirea funcțiilor și să facă față în mod adecvat priorităților politice de mediu.
Ministerul Mediului trebuie să folosească abordări noi în elaborarea legislației de mediu, inclusiv apropierea de elemente și principii de bază ale legislației cadru a Uniunii Europene, găsind posibilități de a crea punți între legi ecologice care tratează fiecare compartiment al mediului.